“Medjugorje…un cuvant greu…la fel ca experienta mea in acest loc unde am petrecut poate cea mai intensa saptamana din viata mea…
Am plecat la Medjugorje in primul rand sa experimentez personal ce inseamna acest loc, in care imi doream sa ajung de cativa ani deja, iar, in al doilea rand, am plecat la Medjugorje sa gasesc linistea si pacea pe care auzisem ca acest loc le confera…
Zile pline de rugaciune si meditatie, in care uneori m-am insingurat, in care am zambit mult, in care am lacrimat, in care mi s-a aprins inima la fiecare Rozar recitat sau Ave Maria cantata alaturi de alte mii de pelerini in piata din spatele bisericii, fiecare in limba lui, insa intr-o perfecta comuniune. Au fost zile in care o strangere de mana, un zambet, o imbratisare, un cuvant de bunatate mi-au luminat fata, in care am inteles ce inseamna solidaritatea impreuna cu miile de pelerini din toatele colturile lumii participand la Marsul Pacii si primind zambete, palme fluturate, pahare de apa de la localnicii din jur. Am ascultat marturii impresionante: am gasit iubirea intalnind-o pe Nancy la Castel, am fost marcata de seninatatea ochilor surorii Maria-Emanuelle, am regasit speranta unei noi vieti la tinerii din Centrul Cenacollo si am inteles inca o data importanta si rolul familiei in dezvoltarea copilului si apoi a viitorului adult.
Familia-un cuvant care a fost ca un laitmotiv in aceasta saptamana. Tot despre familie a pomenit si Parintele Toni in prima sa liturghie tinuta intr-un cadru feeric in poiana din Satul Mariei si unde am inteles ca orice copil are nevoie de trei feluri de iubire in familie: iubirea mamei, iubirea tatalui si…iubirea dintre cei doi parinti. Am inteles cat e de importanta rugaciunea in familie si forta rugaciunii colective zise cu inima. Totul a culminat cu mesajul Fecioarei Maria pe Podbrodo care accentua ca se roaga in mod deosebit pt tineri si pentru sfintenia familiilor.
Acestea sunt cateva ganduri si trairi cu care am ramas dupa Medjugorje si pe care vreau sa cred ca le-am luat acasa cu mine. Nu am cautat miracole, insa am gasit iubire, bunatate si lumina. Asa cum se spunea intr-o liturghie, “Medjugorje este un loc unde parca valul dintre Cer si Pamant este mai subtire”- asta a fost si senzatia mea…” (Claudia)